luni, 16 februarie 2015

Spațiul și Timpul nu există




Suntem stăpânii lumii care trăiește în noi și sclavii lumii ce ne înconjoară!
(autorul)





Spațiul și Timpul există doar în mintea noastră.

Noi oamenii, Spațiul și Timpul, le percepem sau le observăm doar ca pe ceva indirect, nu le putem vedea, nu le putem pipăi.
Spațiul și timpul sunt inter-dependente de psihicul nostru.
În cazul timpului, noi percepem pauzele dintre două evenimente care se petrec unul după altul, iar în cazul spațiului îl observam ca o distanță între două repere obiective. Dar de fapt spațiul și timpul nu există la nivel de Existență, sunt doar niște efecte de consecinţă ale materiei și a mișcării (energiei ei) find două noțiuni total abstracte.
Ca să facem o asemănare, pentru o înțelegere mai bună, e ca și în cazul cifrelor care sunt noțiuni matematice. De exemplu cifra 2 nu există în realitate ca obiect material.
De fapt, Spațiul și Timpul se încadrează în noțiunea biologie-sens-animal și nu în percepția fizicii.
„Fenomenele fizicii cuantice prind sens și le putem înţelege numai dacă excludem Spaţiul şi Timpul din ecuația gândirii noastre."

O lume trăiește în alta lume.

Știm că orice obiect existențial are o simetrie; stânga - dreapta.
Dar dacă acum - am înțeles că spațiul nu există, putem să deducem că mai există o simetrie materială și anume; interior - exterior.
Orice formă de viață are creată o proprie, a ei, lume interioară. Deci 'o lume' poate exista în 'alta lume' respectiv. una situată în microcosmos să trăiască în alta din macrocosmos și astfel ,cele două, să se influiențeze reciproc.
Astfel lumile pot fi infinite în Existență.
E ca și când desfacem o cutie neagră și în interiorul ei mai găsim o altă cutie neagră, și tot așa mai departe.

Energiile sfidează spațiul și timpul.

Orice existență materială are o vibrație energetică proprie. În cazul acestor energii, spațiul și timpul în fața lor nu reprezintă nimic.
Astfel ele pot face o legătură între o lume interioară și simetria ei exterioară, producând efecte de influiență reciproce.
De fapt orice energie are la bază până la urma tot o existență materiala.
Energiile materiei sunt cele care decid la ce nivel să se desfășoare viața. Dealtfel însăși viața este o energie superioară, inteligentă, a materiei.

Existența nu are dimensiuni.

Oamenii de ştiinţă, filosofii, au conceput existenta în funcție de reperele; timp, spațiu și alte concepte care ar mai putea fi abstractizate.
Astfel ar exista lumi care trăiesc într-o singură dimensiune, altele în doua dimensiuni și așa mai departe.
Eu consider că aceste idei sunt false pentru ca nu poți face o clasificare a existenței în funcție de efectele secundare ale materiei de bază.
Cu alte cuvinte, odată ce există materie înseamnă că apar și efectele ei cum ar fi; timpul, spațiul, legi, haos, etc.

Lumile sunt doar niveluri și stadii ale vieții.

Cine poate face o delimitare între viață și moarte la nivel de existență?
Când un organism ca un întreg moare, el se transformă într-o 'masă bio vie' pentru alte viețuitoare.
Viața o putem defini și atunci când atomii și moleculele se strâng pentru a forma cristalele.
Iar moartea nu este decât un alt stadiu al vieții în existență.