Universul este o ființă vie


    Când oamenii de știință au pătruns în tainele materiei și au descoperit atomul, format din nucleu și electroni, au rămas surprinși de asemănarea cu mișcarea și gravitația planetelor din sistemul solar.
Atomii sunt sindicalizați (grupați) în structuri moleculare dând astfel naștere substanțelor chimice, cele din tabelul lui Mendeleev.
Deci materia tinde mereu spre o ordine structurală care înseamnă de fapt viață. Dar despre aceste lucruri vom vorbi în alt articol viitor.
Vă propun în continuare un exerciţiu de imaginație.
În primul rând pentru a simplifica și a înțelege, să eliminăm din mintea noastră, Spațiul și Timpul, care din punct de vedere al existenţei sunt două noțiuni abstracte.
Rămânem astfel cu componentele reale ale Universului - Materia și Mișcarea ei.
Materia se poate afla sub diferitele stări principale:
- solidă (înțepenire, lipsă de energie)
- lichidă (are energie încât se poate deplasa, curge)
- gazoasă (dispune de energie în plus, legăturile moleculare se desfac)
- plasmă (intră în stare de super-conductibilitate electrică, apar electroni liberi și ioni pozitivi)
Mișcarea materiei poate fi într-un singur sens, sau în două sensuri contrare, și în ultimul caz noi spunem că ea vibrează.
Mișcarea într-un singur sens la nivel de cosmos nu este rectilinie (dreaptă) Stelele, planetele, chiar și galaxiile se mișca sub forma elicoidala, spirală, etc. Toate aceste mișcări sunt întreținute de câmpurile gravitaționale ale fiecărei entități (încă nu este cunoscută pe deplin, originea, producerea câmpului gravitațional)
O parte din materie se află în stare vibratorie. Vibraţia începe de la 1 hertz până la infinit.
Până la 22 khertz se manifestă prin zdruncinături (cutremure), sunete. Dar când vibraţia este peste frecvenţa de 22 de khertz, Materia se poate 'împrăștia', creându-se o 'explozie' de câmpuri oscilante electro-magnetice. Astfel ea se transformă în energie ca:
- ultrasunete
- unde radio
- microunde
- unde infraroşii (căldură)
- lumină
- raze x, raze gama, infinit
Acum imaginaţi-vă că suntem niște observatori mari, cam tot atât de mari cât universul.
Și golul dintre, planete, stele, este format din câmpuri gravitaționale (se bănuiește că are tot o origine electro-magnetică) și noi am putea să le vedem (care înseamnă de fapt tot materie) și că este un fluid (sânge)
Grupările de stele (galaxiile) ar fi în cazul nostru organe, ca de exemplu ficat, rinichi, etc.
Ei ce spuneți - parcă acum, Universul seamănă cu o ființă vie!
Și cum, conform teoriei Big-bang, universul este în expansiune, noi ne aflăm într-un univers tânăr care crește.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu